Fapte bune din motivații greșite | World Challenge

Fapte bune din motivații greșite

Gary WilkersonFebruary 3, 2020

„Neamurile, care nu umblau după neprihănire, au căpătat neprihănirea, şi anume, neprihănirea care se capătă prin credinţă.” (Romani 9:30)  

Fiecărui ucenic al lui Isus îi tânjește inima să fie sfânt înaintea lui Dumnezeu – eliberat de păcat, biruitor asupra firii, curat și fără pată înaintea Domnului. Această dorință a fost sădită în inimile oamenilor, o dorință înnăscută de a trăi în curăție. Oameni de orice religie - chiar și cei care nu au nicio religie – se simt îndemnați să trăiască corect, să-i iubească pe ceilalți, să fie cât mai buni. Unii, în mod evident, sunt la polul opus, deși conștientizează că în adâncul inimii își doresc să facă ce este drept.

Toți am eșuat din cauza naturii noastre păcătoase. Pentru credincioși, eșecul în trăirea în modul care-L onorează pe Dumnezeu le poate zdrobi duhul. Celor necredincioși, duhul acestei lumi le poate întuneca mintea față de orice simțământ al curăției.

Dorința de a avea o viață integră este ceea ce definește cuvântul neprihănire – a fi bine cu Dumnezeu. Înseamnă că trăiești având motivațiile corecte, sentimentele și comportamentul adecvat. Este înlăturat ce este rău în noi – ce nu este în acord cu Dumnezeu - și viața ne este aliniată scopurile Sale.

A avea un bun comportament înseamnă a fi neprihănit? Nu neapărat. Poți face ceea ce trebuie și totuși să ai motivele greșite; de fapt, unii creștini fac fapte bune, dar sunt motivați de un duh fățarnic. Comportamentul lor exterior este corect, dar pe dinăuntru sunt plini de „oasele morților”. Mulți oameni caută neprihănirea cu multă râvnă, dar nu reușesc să o capete.

Cheia este îndreptățirea. Știm că Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre prin jertfa Sa de pe cruce, ca să ne aducă într-o stare după voia lui Dumnezeu o dată pentru totdeauna. Dacă nu suntem îndreptățiți, nu putem fi niciodată neprihăniți, indiferent cât de multe fapte bune facem sau cât de multe ore petrecem în rugăciune.

Și de aceea există sfințirea. Atât îndreptățirea, cât și sfințirea sunt esențiale pentru neprihănirea noastră. Îndreptățirea ne face neprihăniți, iar sfințirea este procesul prin care trăim zi de zi neprihănirea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că am intrat în procesul neîntrerupt al unei umblări în curăție înaintea lui Dumnezeu.

Isus este sursa atât pentru îndreptățirea ta, cât și pentru sfințirea dăruită prin harul Său. El este puterea ta, viața ta cea nouă, așa că lasă-L să te elibereze de orice posibilă apăsare a neprihănirii proprii. Încrede-te doar în El pentru a fi biruitor!

Download PDF