Știm ce înseamnă când auzim pe cineva spunând că anumiți oameni au „atingerea lui Dumnezeu” asupra lor. Pot fi bărbați sau femei simpli, după standardele lumii, dar care au stat singuri cu Dumnezeu și vorbesc cu autoritatea și convingerea Duhului Sfânt. Profetul Daniel era un astfel de om.
Daniel era disciplinat, curajos, talentat; un credincios obișnuit ar putea simți că nu se poate ridica la măsura lui. Însă Daniel este un exemplu de om mare, care a fost în întregime uman și care purta în el fragilitățile condiției umane. Povestea lui este menită să ne învețe cum să-L atingem pe Dumnezeu – și cum să fim atinși de El.
Daniel reprezintă rămășița sfântă a lui Dumnezeu într-o vreme rea, iar captivitatea sa în Babilon ilustrează lupta noastră actuală într-un Babilon modern. El ne arată astăzi cum să perseverem în căutarea după Dumnezeu până când El pune mâna Lui asupra noastră.
Dacă Daniel a putut rămâne fidel lui Dumnezeu într-o vreme de apostazie și idolatrie, putem face acest lucru și noi, astăzi, oricât de grele ar fi vremurile. Dacă am putea avea nu numai credința lui, dar și să devenim atât de absorbiți în părtășia cu Domnul, tot așa cum El a coborât și L-a atins – acest lucru este posibil pentru noi astăzi. Același Dumnezeu care l-a atins pe Daniel ne va atinge și pe noi!
Viața de rugăciune a lui Daniel îl transformase într-un om cu o credință atât de mare încât, atunci când a fost coborât în groapa cu lei, nu a rostit niciun cuvânt. Credința sa în Dumnezeu a închis gurile leilor și, în loc să fie devorat de ei, Daniel a putut să doarmă, odihnindu-se în Domnul. Atunci când a fost scos din groapă, regele a atribuit credința sa cu eliberarea: „nu s-a găsit nicio rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.” (Daniel 6:23).
Vrei o atingere specială a lui Dumnezeu asupra ta? Atunci ar trebui să iei în considerare a urma exemplul de rugăciune al lui Daniel: „Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu ca să-L caut cu rugăciune şi cereri ... M-am rugat Domnului Dumnezeului meu.” (Daniel 9: 3-4).