În timp ce Pavel se confrunta cu procesul său de la Roma, el a fost deținut în condiții oribile (vezi Filipeni 1: 13-14). El era păzit în permanență de soldații gărzii pretoriene, cu picioarele înlănțuite de câte un soldat de ambele părți. Acești oameni erau grosolani, împietriți și blestemau frecvent. Văzuseră totul și pentru ei, în linia lor de lucru, fiecare bărbat închis era un criminal vinovat, inclusiv Pavel.
Isus ne cheamă la un mod de viață în care să nu ne preocupăm de ziua de mâine, care pune în întregime viitorul în mâinile Sale: „Nu vă îngrijorați, dar, zicând: "Ce vom mânca?" sau: "Ce vom bea?" sau: "Cu ce ne vom îmbrăca?" Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6: 31-34)
„Vă las pacea, vă dau pacea Mea.” (Ioan 14:27)
Știm că Hristos a fost capabil de mânie, însă și că uneori a fost emoționat până la lacrimi. Totuși, în cea mai mare parte, și-a condus viața pe pământ ca un om al păcii. A avut pace cu Tatăl, pace în fața ispitei, pace în vremuri de respingere și de batjocură. A avut chiar pace în timpul furtunilor de pe mare, dormind pe puntea bărcii, în timp ce alții tremurau de groază.
În timp ce mergeam pe un drum de țară în New Jersey, am avut o discuție bună cu Domnul meu. Am strigat: „Doamne, nu pot trăi cu frică și îngrijorare de tot felul. Vreau să mă confrunt cu orice este viitorul cu odihnă, bucurie și încredere! Vreau eliberare totală de orice frică și griji!”