doubt

În Geneza 15, Dumnezeu a făcut un legământ glorios cu Avraam. El l-a instruit pe patriarh să ia o vițea, o capră și un berbec și să le taie pe toate în două. Apoi Avraam trebuia să ia o turturică și un porumbel și să le așeze pe pământ, cap la cap. Avraam a făcut așa cum a fost instruit și, pe măsură ce aceste creaturi zăceau sângerând, vulturii au început să coboare asupra lor.

„El ne-a izbăvit și ne izbăvește dintr-o astfel de moarte, și avem nădejde că ne va mai izbăvi încă.”(2 Corinteni 1:10). Ce declarație incredibilă! Pavel spune: „Duhul m-a izbăvit dintr-o situație fără speranță. El mă izbăvește chiar și acum. El va continua să mă izbăvească din toate necazurile mele”.

Hristos a descris ultimele zile ca fiind un timp îngrijorător și îngrozitor. Ce ne-a dat pentru a ne pregăti pentru aceste nenorociri? Care a fost antidotul său împotriva fricii care urma să vină?

El ne-a dat ilustrația Tatălui nostru care privește vrabia și ilustrația lui Dumnezeu numărând chiar firele de păr de pe capul nostru. Acestea devin și mai semnificative atunci când analizăm contextul în care le-a dat Isus.

Isus a spus despre Ioan: „Vă spun că dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul.” (Luca 7:28). Hristos l-a respectat pe acest om evlavios. El a fost cel care avea să traseze o cale dreaptă înaintea lui Mesia, în pregătirea venirii Sale: „Pregătiţi în pustiu calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru!” (Isaia 40:3)

Asaf, levitul, era un conducător al închinării și un lider al corului împăratului David; de fapt, era cunoscut pentru că a scris unsprezece psalmi. Era un prieten apropiat al lui David, cei doi iubeau să fie împreună în casa Domnului. Totuși, în ciuda binecuvântărilor și chemării sale minunate, Asaf a mărturisit: „Totuşi, era să mi se îndoaie piciorul şi erau să-mi alunece paşii!” (Psalmul 73:2).

„Ştiu de acum că Domnul scapă pe unsul Său şi-i va răspunde din ceruri, din Locaşul Lui cel Sfânt, prin ajutorul atotputernic al dreptei Lui. Unii se bizuiesc pe carele lor, alţii, pe caii lor, dar noi ne bizuim pe Numele Domnului Dumnezeului nostru. Ei se îndoaie şi cad, dar noi ne ridicăm şi rămânem în picioare.” (Psalmul 20:6-8).