Învățând să îi iertăm pe ceilalți
Pavel și Barnaba au fost parte din primul grup misionar care a existat vreodată. Cei doi bărbați au experimentat împreună o slujire puternică și rodnică, până când a apărut o neînțelegere, care i-a schimbat în umblarea lor.
După transformarea dramatică a lui Pavel în drumul spre Damasc, el a predicat pe Hristos în sinagogi și oamenii au fost uimiți (vezi Fapte 9:20-21). Însă când a mers la Ierusalim și „a căutat să se lipească de ucenici; toţi se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.” (9:26) Pavel i-a prigonit pe creștini înainte de convertirea lui, astfel încât credincioșii au crezut că ar putea fi un înșelător. Dar Dumnezeu a adus în calea lui pentru o perioadă, un om al lui Dumnezeu numit Barnaba: „Atunci Barnaba l-a luat cu el, l-a dus la apostoli şi le-a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i-a vorbit, şi cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. De atunci se ducea şi venea împreună cu ei în Ierusalim“ (9:27-28). Se pare că, dacă nu ar fi existat Barnaba, s-ar putea să nu fi existat nici un Apostol Pavel.
O neînțelegere între Pavel și Barnaba a avut loc atunci când Pavel a vrut să meargă în orașele în care slujiseră în călătoria lor misionară. Părea o idee bună, însă cei doi nu puteau fi de acord în privința alegerii celui care să-i însoțească, iar „Barnaba voia să ia cu el şi pe Ioan, numit Marcu; dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela care îi părăsise din Pamfilia şi nu-i însoţise în lucrarea lor. Neînţelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.” (15:37-39)
Acești frați în Hristos s-au despărțit și nu mai auzim nimic despre Barnaba decât după șase ani de atunci (vezi Galateni 2:13) - iar referirea în privința lui nu este una suplimentară. Nu ne putem imagina decât ceva ce a pătruns în duhul său care l-a determinat să se îndepărteze de chemarea lui inițială. Poate că a avut așteptări nerealiste sau a ținut o ranchiună care i-a provocat o boală înăbușitoare în duhul său. Orice ar fi fost, Barnaba a sfârșit într-un loc nepotrivit.
Puteți avea ocazional un dezacord cu cineva în viața voastră, însă Pavel a spus: „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi. Să n-apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi prilej diavolului.” (vezi Efeseni 4:26-27)
Singurul lucru care vindecă cu adevărat rănile este iertarea. Indiferent dacă ești cel care a jignit sau cel ofensat, sângele lui Isus acoperă păcatul. Ce minunat este să știu că Domnul este grabnic de a ierta și El va lucra în noi iertare dacă Îi vom permite.
Pastorul Tim a păstorit o adunare din orașul Detroit timp de treizeci de ani înainte de a sluji la Brooklyn Tabernacle în New York timp de cinci ani. El și soția sa Cindy, sunt actualmente slujitori în Lafayette, Louisiana.