CONVERSÂND CONTINUU CU DUMNEZEU

„Prin credinţă a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Şi n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui” (Evrei 11:5-6)

„Și Enoh a umblat cu Dumnezeu.” Termenul evreiesc pentru a umbla sugerează că Enoh conversa cu Dumnezeu în mod continuu. El a trăit trei sute șaizeci și cinci de ani — sau un „an” de ani! El ne face cunoștință cu un nou tip de credincios, căci el este tipul credinciosului dedicat lui Hristos.

 Enoh a învățat să umble cu Dumnezeu în mijlocul unei societăți ticăloase. Nu era un pustnic ascuns în vreo peșteră din pustie. El era un om de familie obișnuit cu aceleași probleme și poveri pe care noi le purtăm — implicat în viața de fiecare zi cu soție și obligații cu copiii, cu responsabilitățile gospodăriei.

Acei care umblă cu Dumnezeu sunt mutați departe de accesul lui Satan, departe de împărăția întunericului și aduși în împărăția luminii lui Hristos. „El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui” (Coloseni 1:13). Chiar acum suntem transferați din capcanele lui Satan fix în inima lui Isus.

Cuvântul grecesc pentru a strămuta sugerează că însuși Hristos a venit și ne-a scos de sub puterea diavolul și ne-a pus în locurile cerești. Dar Dumnezeu strămută doar pe cei care umblă aproape de El, precum Enoh. Cei care sunt ținuți captivi după placul voinței lui Satan nu pot fi scoși și eliberați din întuneric. Nu ești cu adevărat mântuit până nu îți tânjește inima după o umblare apropiată cu Dumnezeu.