În ultimele luni, am citit multe scrisori jalnice ale credincioșilor care sunt încă legați de obiceiuri păcătoase. Mulțimi creștini se luptă și îmi scriu: „Nu mă pot opri din jocurile de noroc ... Sunt în ghearele unei dependențe de alcool ... Am o aventură și nu o pot rupe ... Sunt robit de pornografie.” Scrisoare după scrisoare, acești oameni îmi spun același lucru: „Eu iubesc pe Isus și L-am rugat pe Dumnezeu să mă elibereze. M-am rugat, am plâns și am căutat sfaturi evlavioase. Dar nu mă pot elibera. Ce aș putea sa fac?”
Am petrecut mult timp căutându-L pe Domnul pentru înțelepciune despre cum să răspund acestor credincioși. Mă rugam: „Doamne, tu cunoști viața copiilor Tăi. Mulți sunt sfinți devotați, plini de Duh, totuși nu au victoria Ta. Ce se întâmplă?”
La un moment dat, am studiat pasajele biblice care conțineau promisiunile lui Dumnezeu către poporul Său. Mi s-a amintit că Domnul se angajează să ne împiedice să cădem, să ne prezinte fără cusur, să ne justifice prin credință, să ne sfințească prin credință și să ne păstreze sfinți prin credință. El promite ca omul nostru vechi poate fi răstignit prin credință și suntem transpuși în Împărăția Sa prin credință.
Singurul lucru comun tuturor acestor promisiuni este această fraza „prin credință”. Întradevăr, toate aceste lucruri sunt chestiuni de credință, potrivit Cuvântului lui Dumnezeu.
Te lupți să obții victoria prin voința ta? Te lupți în bătălia cu vechea ta natură? Pavel ne arată: „Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; pe când, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el îi este socotită ca neprihănire.” (Romani 4: 4-5)
Într-adevăr, Pavel spune că există o singură condiție atașată promisiunilor lui Dumnezeu: „Și pe voi, care odinioară erați străini și vrăjmași prin gândurile și prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca să vă facă să vă înfățișați înaintea Lui sfinți, fără prihană și fără vină; negreșit, dacă rămâneți și mai departe întemeiați și neclintiți în credință, fără să vă abateți de la nădejdea Evangheliei pe care ați auzit-o...” (Coloseni 1: 21-23)
Hristos a predat totul Tatălui Său, pentru a fi total ascultător, așa că și noi trebuie să facem la fel. Trebuie să fim total dependenți de Tatăl, așa cum a fost Hristos.