Lecțiile din vizuina leului

Credința începe cu o abandonare totală a sinelui în grija lui Dumnezeu, însă credința noastră trebuie să fie activă, nu pasivă. Trebuie să avem deplină încredere că Dumnezeu poate și va face imposibilul. Vedem în Scripturi cum „Isus S-a uitat țintă la ei și le-a zis: "La oameni lucrul acesta este cu neputință, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință."” (Matei 19:26) și „Niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere!” (Luca 1:37).

Pe scurt, credința spune întotdeauna: „Dumnezeu este suficient!”

Domnul formează bărbați și femei ai credinței conducându-i în situații imposibile. Vrea să-Și audă slujitorii spunând: „Tată, Tu m-ai condus aici și știi cel mai bine! Așa că voi sta pe loc și voi crede că vei face imposibilul. Îmi voi pune viața în mâinile Tale, având deplină încredere în Tine.”

Credința noastră nu este menită să ne scoată dintr-un loc greu sau să ne schimbe condițiile dureroase. Mai degrabă, este menită să ne dezvăluie credincioșia lui Dumnezeu în mijlocul situației noastre grele. Uneori, Dumnezeu schimbă circumstanțele dificile, totuși mult mai des nu o face, pentru că vrea să ne schimbe pe noi.

Pur și simplu, nu ne putem încrede pe deplin în puterea lui Dumnezeu până când nu o experimentăm în crizele noastre. Acesta a fost cazul lui Daniel și al celor trei prieteni ai săi. Prietenii lui L-au văzut pe Hristos numai când se aflau în mijlocul cuptorului de foc, iar Daniel a experimentat puterea și harul lui Dumnezeu când a fost aruncat în groapa cu lei. Dacă ar fi fost scoși dintr-o dată din circumstanțele lor, ei nu ar fi cunoscut niciodată harul deplin al puterii făcătoare de minuni a lui Dumnezeu, iar Domnul nu ar fi fost mărit în fața celor nelegiuiți.

Credem că asistăm la mari minuni ori de câte ori Dumnezeu pune capăt furtunilor și crizelor noastre, dar putem rata cu ușurință lecția credinței în astfel de vremuri. Lecția este că Dumnezeu va rămâne credincios în vremurile noastre grele. El vrea să ne ridice deasupra încercărilor noastre prin credință, astfel încât să spunem: „Dumnezeul meu poate face imposibilul. El este un eliberator și o să mă ajute până la capăt.”