Este inima ta blândă și se bizuie pe Hristos?
Într-o zi de vară, stăteam în biroul meu de acasă, cu jaluzelele deschise, iar soarele de dimineață strălucea printre jaluzele. Stăteam de vorbă cu cineva la telefon și mi-aduc aminte că o rază de soare în linie dreaptă, o rază de lumină incredibil de strălucitoare, era orientată pe genunchiul meu. Când cel care m-a sunat a spus ceva amuzant, am râs și mi-am bătut genunchiul cu palma. De îndată ce mi-am lovit pantalonii, un nor plin cu ceva – probabil praf, s-a ridicat umplând aerul. Purtam o pereche de pantaloni Dockers proaspăt spălați, totuși o cantitate foarte mare de microparticule s-a depus pe pantalonii mei! Mi-am lovit piciorul cu palma de nenumărate ori înainte, și probabil se forma câte un nor de fiecare dată când făceam asta, dar până în acea zi eu nu îl văzusem. Doar prin lumina puternică am putut vedea particulele microscopice de praf de pe pantalonii mei aparent curați.
Duhul Sfânt este asemenea acelei lumini. Poate ne gândim că suntem bine, însă când Lumina strălucește peste noi, vedem multe lucruri pe care nu le vedeam înainte. Cu cât Duhul Sfânt ia în stăpânire viețile noastre, cu atât noi obținem o nouă perspectivă asupra păcatului. Lucruri care în mod obișnuit nu ne deranjau, dintr-odată încep să ne deranjeze. Suntem conștientizați cu privire la lucrurile care păreau în regulă înainte, în umblarea noastră creștină.
Dacă o persoană nu are o sensibilitate din ce în ce mai mare față de păcat și îi lipsește dorința de a deveni tot mai asemănătoare cu Hristos, este pus sub semnul întrebării faptul că acea persoană ar fi avut vreodată o convertire autentică. Chiar au loc convertiri contrafăcute. Se poate afirma mental că există un Dumnezeu și că Isus este Fiul Său. După cum spune și Iacov: „Și dracii cred… şi se înfioară!” (Iacov 2:19). Dar într-o adevărată transformare spirituală, vom vedea întotdeauna blândețea inimii, o nouă dependență de Hristos și o dorință de a fi tot mai mult ca El. Acesta este tiparul de mai bine de două mii de ani. Recunoașterea păcatului nostru nu este suficientă. A plânge cu durere din pricina acestuia este dovada faptului că Dumnezeu este la lucru.
Lucrarea Duhului se realizează în noi prin predarea noastră îndemnurilor și acțiunii Sale de a ne mișca inima. El vrea să lucreze în punctul cel mai profund al ființei noastre - locul în care se zămislesc gândurile, dorințele și planurile noastre. De aceea a scris Pavel: „Duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur… Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă voinţa şi înfăptuirea pentru a-Și împlini scopul Său cel bun.” (Filipeni 2:12-13)
Jim Cymbala a început lucrarea Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică și modestă, situată într-un loc mai dificil al orașului. Este originar din Brooklyn și este prieten de multă vreme al lui David și Gary Wilkerson.