Jos Cu Religia!
Intr-o recenta questionare, niste tineri au fost intrebati, " Unde va plictisiti cel mai mult?" Primul raspuns a fost, "In biserica".
Sunt de acord! Majoritatea bisericilor azi nu au absolut nimic de oferit tinerilor. Majoritatea adolescentilor merg la biserica numai pentru ca parintii lor ii obliga. Si multi dintre parinti merg numai pentru ca este un " lucru religios" de facut.
Nu este pentru ca tinerii au devenit nepasatori fata de D-zeu sau nereligiosi. De fapt un alt pol facut recent a aratat ca 84% din tinerii americani cred in D-zeu si El este personal implicat in viata lor.
Ei nu au renuntat la D-zeu ci doar fata de religie. Ei nu pot intelege de ce sunt asa de multe religii-denominatiuni-atat de multa confuzie, certuri si ura-toate in Numele Lui D-zeu.
Ganditi-va la religiile din lume; sa numim doar cateva: Budism, Hinduism, Mohamedanism, Catolicism, Islamism, Iudaism, Protestantism, Sintoism, Mormonism, Unitarianism.
Este aproape imposibil sa te tii la nivelul atator denominatiuni, miscari, grupuri si culte religioase noi si vechi.
Sunt mai mult de 20 de organizatii numai Baptiste; mai mult de 25 de denominatiuni variate de de Penticostali; Metodisti; Presbiterieni; Biserica Lui Christos; Discipolii Lui Christos; Lutherani; Episcopeni; Biserica Crestina; Methodistii Uniti; Methodistii Liberi; Fratii; Fratii Plymouth; Stiinta Crestina; Adventistii De Ziua A Saptea; Martorii Lui Iehova-si asa mai departe.
Mai multa confuzie aduc toate religiile noi: Moon, Hare Krishna, Kimbanguism, Zen Budism, Spiritism, Stiintologie. Etc.
Ai auzit spunandu-se, " Poate sa fie multe religii pe Pamant, dar noi toti ne inchinam aceluiasi D-zeu?" Islamistii Ayatollah predica acest lucru. Ei ucid, rapesc, tortura- toate in Numele Lui D-zeu! Milioane de Iranieni si alti Islamisti sunt gata sa moara pentru d-zeul religiei lor.
Iraq si Iran sunt amandoua religii Islamiste: acelasi d-zeu, aceleasi doctrine, ei spun lumii ca duc un " razboi sfant" impotriva celuilalt( se lupta intre ei). Mai multi oameni au murit din cauza religiei pe Pamant dacat din orice alta cauza. In Irlanda, chiar acum, Catolicii si Protestantii se omoara intre ei in Numele Lui D-zeu si al religiei lor. Carti de istorie ale bisericii sunt pline de inregistrari sangeroase a razboaielor religioase. In numele religiei,lumea a suferit atrocitatile inchizitiilor, arsurilor, batailor, inecarilor, uciderilor in masa si genocid.
Am auzit un lider al clanului Ku Klux Klan spunand intr-un interviu, " Noi ardem cruci in curtile negrilor ca sa le aratam ca Isus Christos a fost Alb". Acest om nebun predica la oameni ca D-zeu a ridicat clanul Klan ca sa mearga si sa protejeze Biblia, moralurile, pe cei Albi, si faptul de a fi o mama. Membrii Klanului se lauda in a fi "foarte religiosi."
Diavolul a inventat religia! Satan este o fiinta foarte religioasa. Definitia dictionarului cu privire la religie este: " O credinta intr-o putere supraomeneasca". Biblia arata clar ca, diavolul crede in D-zeu asa de mult ca tremura cand se gandeste la Acesta.
"Tu crezi ca D-zeu este unul, si bine faci; dar si dracii cred si se infioara!" (Iacov 2:19)
Nimic nu a provocat mania sfanta a Lui Isus Christos mai mult decat religia goala. Religia a fost aceea care a tinut pe oameni in a-L accepta pe El ca Salvator. Religia lor le-a tinut pe ei ca sa nu intre in Imparatia Lui D-zeu.
Religia Iudeilor I-a tinut pe ei in intuneric spiritual. A avut o intaritura asupra maselor, legandu-le cu reguli si legi. A fost o religie a legaturilor si a fricii. Christos a fost o amenintare pentru farisei, scribi si pentru preotii mari ai religiei. Scribii erau experti legali in religia Iudeilor. A fost expertiza lor cea care a ajutat preotii templului si sinagogii sa tina pe oameni sub legatura si apasare. Scribii si-au petrecut viata intreaga studiind religia lor si spunand oamenilor cum sa fie religiosi. Mai tarziu ei erau cunoscuti ca rabi sau rabuni.
Liderii religiosi au fost aceia care au facut din Casa Lui D-zeu o pestera de talhari. Templul Lui D-zeu trebuia sa fie o Casa a rugaciunii , unde oamenii care erau infometati dupa adevar puteau sa gaseasca realitatea. Dar Isus a intrat in Templu intr-o zi si a descoperit ca liderii religiosi au transformat Casa Lui D-zeu intr-un carnaval!
" Isus a intrat in Templul Lui D-zeu. A dat afara pe toti cei ce vindeau si cumparau in Templu, a rasturnat mesele schimbatorilor de bani " ( Matei 21: 12)
Isus a facut un bici si cu un zel sfant, El i-a scos afara in strada. Nu poti sa-L auzi strigand, " Afara-voi toti ticalosi religiosi! Afara -voi inselatori religiosi! Jos cu religia voastra; jos cu formele si traditiile voastre nedumnezeiesti."
Aceiasi fanatici religiosi au omorat pe Domnul Isus! Retineti, ca Isus nu a fost omorat de ateisti si agnosticisti. El a fost crucificat de preotii mari, lideri de biserici, de multimi ortodoxe pline de zel. Cei care frecventau biserica L-au omorat.
L-au omorat crucificandu-L pe o cruce rusinoasa, scuipand pe El si razand de El-toate in numele religiei. Preotii mai mari au spus ca L-au crucificat pentru gloria Lui D-zeu! L-au numit un impostor.
Oamenii merg in Iad sezand in bancile bisericii. Ei sunt devotati, piosi, si au o puternica credinta intr-o putere supraomeneasca. Ei vorbesc mult despre D-zeu. Dar religia fara spiritualitate le va condamna sufletul. Chiar Christos a avertizat ca multi care folosesc numele Sau vor pieri in Ziua Judecatii.
" Nu toti care sunt religiosi sunt cu adevarat oameni evlaviosi. Ei pot sa ma numeasca Domn , dar tot nu vor ajunge in Cer. La Judecata multi Imi vor spune , D-ne, D-ne, nu am predicat noi in Numele Tau; si am scos draci in Numele tau, si cate alte lucruri minunate am facut noi in Numele Tau? Dar le voi raspunde, Departati-va de MineNiciodata nu v-am cunoscutvoi lucratori ai faradelegii"(Matei 7:21, 22 Living Bible)
In alte cuvinte, ca sa ajungi in Cer trebuie mai mult decat religie!
Christos nu locuieste in cladiri de biserici! Fiecare biserica ce a fost cladita vreodata a fost dedicata pentru "slava Lui D-zeu". Dar D-zeu nu locuieste in nici o biserica, catedrala sau templu.
Ca multi oameni azi, discipolii au fost uluiti de uriasele, frumoasele temple si sinagogi. Dar Isus a spus:
"Vedeti toate aceste cladiri mari? Nu va ramanea piatra pe piatra. Toate vor fi daramate" ( Marcu 13:1,2)
Caramida si mortarul nu pot contine gloria Lui D-zeu. Biblia spune: " Cel Preainalt nu locuieste in temple facute de maini omenesti" ( Fapte 7:48)
" Voi sunteti Tempul Lui D-zeuNu stiti ca voi sunteti Templul Lui D-zeu si ca Duhul Lui D-zeu locuieste in voi?" ( 1Corinteni 3:16).
Nu este absolut nimic sacru intr-o cladire de biserica sau templu. Ceea ce face cladirea sa fie sacra este doi sau trei oameni spirituali care se aduna in Numele Sau! El este acolo-in ei! Ei Il aduc in cladire!
Multumiri fie aduse lui D-zeu caci sunt biserici in care Christos este foarte prezent si nevoile oamenilor sunt intalnite. Dar scoate pe acesti oameni plin de Duhul din biserica si poti sa transformi cladirea intr-o sala de dans sau bar. Isus locuieste numai in inimile membrilor bisericii si nu in cladire.
D-zeu nu va trimite nici macar un suflet in Iad din cauza ca nu a mers la biserica. Mersul la biserica nu te schimba exact asa cum daca ai intra intr-un grajd nu te-ai transforma intr-un cal. Ni s-a poruncit sa ne unim cu credinciosii si sa ne adunam in Numele Lui! Dar acest lucru se poate intampla oriunde. Daca este intr-o biserica vie, plina de Christos atunci du-te la acea biserica! Dar Christos nu te va judeca dupa cat ai frecventat biserica, ci daca L-ai cautat pe El. El prefera sa gasesti credinciosi adevarati si sa te inchini impreuna cu ei.
Pavel, apostolul, putea sa strige, " Jos cu religia!" Inainte de convertire, el era cunoscut ca Saul, cel care persecuta crestinii. Ce om religios era el. El a admis:
" Am apartinut grupului celui mai strict in religia noastra. Am fost un fariseu."
El mai spune: " Am fost unul dintre cei mai inaintati in religiunea Iudeilor si am avut o mare ravna pentru datinile stramosesti, am incercat sa fac tot ce am putut ca sa urmez legile traditionale ale religiei mele"( Living Bible-Galateni 1:14, 15).
Cel mai religios om din toata tara -acest om care mergea la biserica regulat-acest fanatic religos, moral, curat il iubea pe D-zeu dar nu Il cunostea pe Christos, pe Fiul Sau. Intro- zi glorioasa ceva s-a intamplat cu acest om religios! El si-a aruncat religia si a descoperit pe Omul, Christos Isus!
"Dar apoi ceva mi s-a intamplatD-zeu si-a descoperit Fiul in mine.."( Galateni 1:15 Living Bible).
Eu spun cum a spus Pavel, departe cu religia! A-L cunoaste pe Christos este singurul lucru care conteaza! Isus a spus,
"Daca M-ati fi cunoscut pe Mine, ati fi cunoscut si pe Tatal meu"( Ioan 14:7).
"..Daca M-ati fi vazut, ati fi vazut pe Tatal.."
Ceea ce lumea are nevoie este de o noua revelatie a puterii in Isus Christos! Ce l-a determinat pe Pavel sa renunte la o religie pe care a urmat-o toata viata si sa urmeze un Om? Ce l-a determinat sa spuna:
" Ba inca si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa castig pe Hristos."( Filipeni 3:8).
Ce schimbare! Deodata, toata religia care o data a insemnat asa demult pentru el acum nu mai avea valoare; este totul un gunoi! Acum el a gasit realitatea. In Christos! Un om care L-a cunoscut pe D-zeu-a gasit pe Christos!
D-zeu nu s-a descoperit lui Saul pentru ca el era religios. Celalalt om care era cu el trebuie ca a fost foarte religios pentru ca s-a imbarcat cu Saul intr-o calatorie asa de traumatizanta in a prinde pe cei crestini. Poate ei au fost chiar trimisi de preoti, fiind alesi pentru fervoarea lor religioasa.
Si ei au auzit vocea. Daca Christos Se descopere numai oamenilor religiosi sau care sunt zelosi atunci ei ar fi fost toti convertiti.
D-zeu nu are favoriti, asa ca nu ar fi putut alege pe Saul arbitrar, numai asa din senin, dintre toti oamenii care calatoreau cu ei.
Christos explica de ce a venit revelatia la Saul. Duhul sau inlauntrul lui " era starnit". El era turmentat in sufletul sau. Constiinta lui il apasa. El era sub cutitul convingerii. Convingerea de pacat este urmata de revelatie. Tu nu poti fi vindecat pana ce admiti ca esti bolnav. Numai cei bolnavi au nevoie de medic.
Marele Medic a raspuns unui duh foarte bolnav. Acest om, Saul, era bolnav pe picioarele lui. Mai tarziu el a afirmat ca a persecutat crestinii " din nestiinta", si este pentru acest fapt ca el a primit revelatia. Dar nestiinta lui Saul nu a insemnat ca el a avut dreptate. D-zeu nu raspunde numai celor ce pacatuiesc in nestiinta. Paganii pacatuiesc din nestiinta si nu vad Lumina.
Era mai mult decat atata. Saul facea si spunea un lucru in afara, dar gandind altceva in mintea lui.
" Cum gandeste un om in inima lui asa este el."
O persoana poate fi in afara un persecutant, un om care Il respinge in afara pe Christos; si de asemenea in afara nu vrea sa aiba nimic de a face cu Christos. Poate sa sune chiar ca si persoana care are cea mai mare ura in inima fata de Christos pe pamant. Dar inauntru el este lovit. El duce o batalie! Un razboi urla!
Chiar si acum sunt oameni in toata lumea care vorbesc si se comporta ca si niste pacatosi cu inimi reci, dar sunt numai la un fulger de departe in a-L descoperi pe Christos ca Domn. Omul te condamana dupa aparente; D-zeu se uita la omul dinlauntru. Daca un om nu-L poate scoate pe Christos afara din mintea sa, atunci el niciodata nu Il va tine pe Christos afara din viata sa.
Aud pe adolescenti peste tot spunand, "Nu am nevoie de El; nu Il vreau! Toata lumea sa ma lase in pace." Dar o batalie se da inauntrul lor. Cutitul convingerii le strapunge. Ei se gandesc la vietile lor, viitorul lor si la golul pe care il simt.
Se poate sa fii religios si sa Il persecuti pe Christos? Da! Saul a facut-o! Isus a spus acest lucru! " Saul, de ce Ma prigonesti?" Altii L-au persecutat. Preotii, fariseii, Irod, soldatii romani-dar numai pe unul dintre cei care L-au persecutat Isus l-a intrebat de ce a facut-o. Nu l-a intrebat "De ce Ma prigonesti?" ci " De ce tu esti acela care o faci?"
"Dintre toti oamenii, Saul, de ce tu? Pot sa ii inteleg pe soldati , preoti, pe farisei. Ei toti sunt orbi spiritual. Ei o fac din ura. Dar de ce tu? Tu esti flamand spiritual; tu esti diferit."
Christos a incercat sa arate acestui om sincer ca nu avea rost ca el sa continue sa Il respinga! Aceasta este intrebarea care se iveste in fata fiecarui suflet sincer-" De ce tu?" Da, poate inimile robite si reci! Poate cei orbi neevanghelizati! Dar tu? DE CE? Care este motivul?
Vedeti, Christos Isus nu a fost un strain fata de Saul! Cand Isus a intrebat, " De ce Ma prigonesti?" , Saul a intrebat, " Cine esti tu, D-ne?"Acolo este cheia! El deja L-a simtit pe Christos in inima lui. Aceasta este ca si cum ai spune, " Cine esti-David Wilkerson?"
Nu Il numesti Domn fara ca sa IL respecti! Nu Il numesti Domn-decat prin Duhul.
" Nici un om nu Il numeste Domn fara ca Duhul sa fie in el."
Duhul Sfant lucra in Saul. S-ar fi putut ca el sa spuna, " Esti Tu D-ne? Deci Tu esti Acela care ma faca asa de nefericit!?" Aici este un om sub convingerea Duhului Sfant , cu un desgust care crescand fata de respingerea lui, stiind ce era bine in inima lui, dar inca trecand prin sentimentele unei persoane care inca refuza.
Christos l-a intalnit pe Saul pe drumul Damascului pentru ca Saul a fost gata sa renunte la religia lui si sa afle realitatea. Primul lucru care l-a facut cand a aparut lumina a fost sa cada cu fata la pamant. Ceilalti barbati au stat fara sa poata vorbi! Ei au auzit aceeasi voce dar nu au miscat nici macar un muschi. Ei au stat nemiscati, orbi la insemnatatea celor intamplate. Saul a renuntat si s-a supus la prima chemare. Acest prigonitor, in afara fiind dur, avea o inima moale.
"La acesta Ma uit; la cel cu inima mahnita si cu duhul zdrobit."
Lumina taie chiar prin religia noastra ca sa Il descopere pe Christos. "Deodata a stralucit o lumina." Aceasta a fost o descoperire brusca-nu descoperire a puterii sau a dragostei Lui Christos, dar o revelatie a ceea ce el I-a pricinuit Lui Christos.
Deodata la- lovit asa de tare, traumatizant; el a devenit cu adevarat orb! De asemenea si-a pierdut pofta de mancare. Cand deodata a inceput sa straluceasca peste el lumina, el nu putea suporta. Ca sa ne gandim, Pavel s-a gandit, " Religia mea aproape ca m-a tinut in ituneric. L-am respins pe Cel care putea sa imi intalneasca toate nevoile mele. Am fost asa de orb! Aceasta este ce am dorit de demult. De fapt era EL!
Cum puteam sa fiu asa de orb? Cum am putut sa fiu asa pentru atata timp? De ce nu am vazut acest lucru inainte?"
Saul era in culmea pocaintei! Era sufletul lui care striga, "E destul! NU pot sa mai rabd. L-am ranit destul! Am nevoie de El! Am avut indeajuns din religia moarta."
Pocainta nu este numai parere de rau pentru ca ai pacatuit! Este parere de rau pentru respingerea dragostei Sale, parere de rau pentru ca L-ai pus pe El deoparte pentru un timp asa de indelungat! Pocainta spune, "Doamne, te-am inchis in afara pentru un timp prea lung. Am nevoie de Tine acum."
Lumina nu a fulgerat Ierusalimul. Duhul nu a asteptat pana ce El adunat pe toti crestinii si le-a adunat in inchisoare. Nu ar fi fost mult mai spectaculos, o marturie mai mare, sa il fi aruncat la pamant in prezenta atator martori, in fata preotilor si in fata toturor crestinilor Sai prizioneri? Nu ar fi fost mult mai puternic daca vreo o mie din prizionerii sai crestini l-ar fi vazut cazand pe genunchi si convertindu-se?
Nu! Nu lucratori! Nu martori crestini! Nu consilieri pledand! Nici o alta voce umana! El era singur singurel in fata propriei sale multimi. Prietenii sai, asociatii sai au trebuit sa fie primii care sa vada si sa fie martori despre miracolul din viata lui.
El urma sa paraseasca pe toti aceia care urau pe crestini. El urma sa se departeze de oamenii lui si sa umble singur pentru un timp! Ei l-au vazut pe prietenul lor cel mai bun devenind spiritual, si nu religios.
"Saracul Saul," poate au zis ei. " Si-a pierdut mintile; a innebunit. Nimeni nu va auzi de la el din nou. El a renuntat la tot ceea ce el s-a ostenit sa aibe. Saracul om."
Daca mergi cu Christos, prietenii tai trebuie sa fie cei dintai pe care trebuie sa ii prasesti, chiar daca trebuie sa mergi singur!
Saul cel religios a devenit Pavel cel spiritual-si o lume total noua s-a deschis in fata lui. In locul unei religii goale el a fost "umplut de Duhul Sfant." Unde o data el a fost plin de amaraciune, ura, si orbire, acum puterea Lui D-zeu locuia in el! El acum avea puterea sa traiasca viata asa cum trebuia sa fie traita. Lui I s-a dat putere. El a descoperit prieteni noi-"ucenicii Damascului!" Pe aceia pe care o data i-a urat-el ii iubea acum. Acei crestini "fanatici" erau acum prietenii lui cei mai buni! El a descoperit ca avea totul in comun cu ei acum.
Si cel mai important dintre toate-I-a fost dat o viata reinviata. Acest fariseu o data mort religios a devenit viu in Christos! Aceasta primim noi in locul religiei! Primim viata-asa cum trebuie traita! Viata in locurile ceresti in Christos!