NU FIȚI NEGLIJENȚI ÎN RUGĂCIUNE

Neglijarea rugăciunii are consecințe groaznice. Cuvântul spune: „cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare” (Evrei 2:3).

Știu cum este să ai fântâna apelor vii înfundată la izvor, secând fiecare binecuvântare din viața mea. Aceasta mi s-a întâmplat mie în timpul perioadelor de neglijență în aspectul rugăciunii. În timpul acelor perioade, aveam momente de solitudine dar nu aveam ardoare eficientă în rugăciune. Am permis grijilor lumii să mă jefuiască de timpul meu cu Domnul.

Ce mi s-a întâmplat în acele perioade? Slujirea s-a transformat în autocompătimire și lucrarea părea că era mai degrabă o povară decât o binecuvântare. Suferință peste suferință îmi copleșea sufletul. Mă luptam cu singurătatea, oboseala, necredința și mă chinuia un sentiment sâcâitor de a fi împlinit prea puțin în viață. În învălmășeala gândurilor de a renunța la lucrare, binecuvântările lui Dumnezeu erau împiedicate, relațiile erau reci iar discernământul a dispărut până la punctul că noi descoperiri ale lui Hristos nu mai veneau.

Cu toate acestea, mai cunosc și gloria întoarcerii să fiu împreună cu Domnul în rugăciune. De îndată ce m-am întors în cămăruța mea de rugăciune, binecuvântările au început să curgă din nou. Bucuria și pacea m-au învăluit, relațiile au avut parte de vindecare și Cuvântul lui Dumnezeu a revenit la viață.

Scriptura arată cât se poate de clar că slujitorii care se roagă găsesc binecuvântări și odihnă în toate părțile:

„[Ozia] A căutat pe Dumnezeu în timpul vieţii lui Zaharia….Şi, în timpul când a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să propășească” (2 Cronici 26:5).

„L-am căutat, și El ne-a dat odihnă de toate părțile” (2 Cronici 14:7)

„ Tot Iuda s-a bucurat de jurământul acesta, căci juraseră din toată inima lor, căutaseră pe Domnul de bunăvoia lor şi-L găsiseră. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur” (2 Cronici 15:15).

„Când strigă cei fără prihană, Domnul aude şi-i scapă din toate necazurile lor. Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit” (Psalmul 34:17-18).