Proorocul Ieremia a fost un om care și-a pus inima să-L caute pe Domnul și Cuvântul lui Dumnezeu i-a vorbit. Iar și iar citim despre profet: ”Cuvântul Domnului a venit la Ieremia.”
Mulți comentatori îl numesc pe Ieremia profetul care plângea, și asta cu siguranță era adevărat în dreptul lui. Dar el ne-a adus, de asemenea, cea mai fericită și cea mai vrednică de laudă Evanghelie din tot Vechiul Testament. La urma urmei, el a prezis slava viitoare a Noului Legământ: ”Voi încheia cu ei un legământ veşnic, că nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine.” (Ieremia 32:40) ”Voi sătura de grăsime sufletul preoţilor şi poporul Meu se va sătura de bunătăţile Mele”, zice Domnul.” (31:14)
Asta este o veste bună! Noul Legământ este plin de milă, har, bucurie, pace și bunătate. Dar povestea din spatele fiecăruia dintre cuvintele lui Ieremia include o zdrobire profundă.
Ieremia a scris: ”Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiţei şi strigătul de război.” (4:19)
Ieremia plângea cu lacrimi sfinte care nu erau ale lui. Într-adevăr, profetul a auzit de fapt că Dumnezeu vorbea despre inima Lui zdrobită. În primul rând, Domnul l-a avertizat pe Ieremia că va trimite sentința asupra Israelului. Apoi a spus profetului: ”Munţii vreau să-i plâng şi să gem pentru ei, pentru câmpiile pustiite vreau să fac o jelanie.” (9:10) Cuvântul grec pentru ”jelanie” aici înseamnă plâns. Însuși Dumnezeu plângea asupra judecății care urma să vină asupra poporului Său.
Domnul împarte cu noi mintea și gândurile Sale. Noi trăim acum în vremurile vieții și ale morții și vă îndemn să vă îndreptați inima spre a-L căuta pe Dumnezeu cu toată stăruința și determinarea. Apoi mergeți la Cuvântul Său având o iubire și o dorință tot mai mare. El va fi credincios Cuvântului Său și vă va călăuzi în tot ceea ce vrea să vă dezvăluie.