Pregătind calea inimilor noastre
Cartea Apocalipsa ne oferă imagini puternice ale îngerilor care se închină în prezența lui Dumnezeu. Ei își acoperă fețele în timp ce cad înaintea Domnului strigând: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!” (Apoc. 4:8) Aceste ființe puternice deschid calea din cer pentru Cel care este Preaînalt și înălțat peste toate, având Numele mai presus de orice nume.
Această ilustrație a închinării ne revelează prezența lui Dumnezeu care este menită să aducă lumină ochilor noștri. Ea ne arată diferența dintre grâul și pleava din viața noastră. Acesta este motivul pentru care Cuvântul lui Dumnezeu se numește focul curățitor: El purifică (vezi Maleahi 3:2). Se mai numește și sabie, un instrument care străpunge și taie (vezi Evrei 4:12). Aceste instrumente sunt folosite pentru a separa lucrurile, despărțind ce este pur de ce este impur.
Prin definiție, acestea nu sunt lucruri plăcute; de fapt, sunt incomode și le opunem rezistență în mod natural. Noi dorim mai degrabă confort și plăcere în viața noastră, în meseria noastră, în căutările noastre, în casa noastră. După cum afirmă Biblia, inimile noastre sunt înclinate să strige: „Spuneţi-ne lucruri măgulitoare, prorociţi-ne lucruri închipuite!” (Isaia 30:10). Iar lumea materială ne așteaptă mereu ca să ne îndeplinească dorințele.
Biblia ne avertizează asupra pericolului de a căuta doar mesaje care să mângâie în locul celor care confruntă. Israeliții au ținut să-și poată tolera idolii și să nu renunțe la ei. Și care a fost consecința? Ei și-au pierdut discernământul.
Prima poruncă a lui Dumnezeu este „Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine.” (Exodul 20:3) Aceasta nu înseamnă că trebuie să-i acordăm prioritate lui Dumnezeu înaintea altor lucruri. Cuvântul „în afară” din acest verset înseamnă de fapt „înaintea Mea”. Dumnezeu spune: „Nu aduceți niciun zeu înaintea Mea – idolii plăcerilor voastre, ambiția voastră, abilitățile voastre umane! Nu voi accepta nimic din acestea!” Dumnezeu ne spune să curățăm locașul inimilor noastre pentru ca Hristos să fie încă o dată centrul.
Prea mulți oameni sunt îndepărtați de închinarea adevărată de un duh care nu este al lui Dumnezeu. Concentrarea s-a mutat încet și subtil de la Hristos și crucea Lui la lucruri firești. „Îmi ridic mâinile; Îți cânt laudele; Îți glorific numele!” Asigurați-vă că atunci când vă închinați lui Dumnezeu, de fapt glorificați și înălțați Numele lui Isus! „Sfânt, sfânt, sfânt ești Doamne – cu siguranță Tu ești în acest loc.”