TIMP ÎN PREZENȚA LUI DUMNEZEU
Vedem în Faptele Apostolilor capitolul 6 că apostolii au trebuit să aleagă, ceea ce mulți au numit primii diaconi. A avut loc o dispută între evreii greci și cei din Iudeea legată de corectitudinea sistemului de distribuție a alimentelor. Apostolii au decis să numească anumiți bărbați să aibă grijă de această însărcinare în așa fel încât distribuirea alimentelor ar beneficia de atenția cuvenită în timp ce apostolii continuau să se focalizeze pe „rugăciune și propovăduirea Cuvântului”(v. 4).
Apostolii au zis: „fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înțelepciune” (v. 3 sublinierea adăugată). Împărțirea mâncării era o sarcină simplă și umilă, cu toate acestea apostolii au simțit că a fi plin de și sub controlul Duhului era o calificare necesară pentru a fi responsabil de o așa simplă lucrare.
Comparați aceasta cu practicile de angajare ale unor biserici contemporane. Când se aleg oamenii pentru posturi profesionale în misiune, noi de obicei ne uităm prima dată la calificările educaționale. Oamenii care au obținut diplome de seminar sunt primi candidați la a conduce poporul lui Hristos, de obicei fără ca cineva să discearnă dinainte dacă acești potențiali lideri aduc mărturie faptului că sunt controlați de Duhul. Apoi candidaților li se dă un car de teste psihologice pentru a vedea dacă sunt compatibili pentru slujire, ca și cum știința ar fi un factor decident în ce privește înțelepciunea. Însă, în biserica Nou Testamentară, chiar și slujba de a împărți mâncare văduvelor cerea lideri care erau controlați de Duhul și plini de înțelepciune.
Dacă toți credincioșii ar fi fost plini de Duhul Sfânt, dacă fiecare din comunitate ar fi fost sub călăuzirea Duhului, apostolii nu ar fi impus o asemenea cerință. De fapt, ar fi de-a dreptul stupid. Închipuie-ți că apostoli spuneau: „Alegeți șapte bărbați care respiră.” Însă, a fi creștin nu garantează neapărat că acea persoană trăiește o viață controlată de Duhul Sfânt. Omul trebuie să petreacă timp în prezența lui Dumnezeu până când el ”va fi îmbrăcat cu putere de sus” (Luca 23:54).
Jim Cymbala a fondat Biserica Brooklyn Tabernacle cu mai puțin de douăzeci de membri într-o clădire mică aflată în ruine dintr-o zonă dificilă a orașului. Născut în Brooklyn, el este prieten de multă vreme atât al lui David cât și al lui Gary Wilkeson.