În timp ce Isus stătea în punctul cel mai înalt al templului, Satana i-a șoptit: „Mergeți înainte. Sari! Dacă ești cu adevărat fiul lui Dumnezeu, El te va salva!”
„[diavolul] I-a zis : „Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: "El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.” (Matei 4:6)
Vedeți gândirea lui Satana aici? El a izolat o singură promisiune din Scriptură și L‑a ispitit pe Isus ca să Își lege toată viața de ea. El a sugerat: „Tu spui că Dumnezeu este cu tine. Arată-mi dovada! Tatăl Tău mi-a permis să te hărțuiesc. Unde era prezența Lui în asta? Îmi poți dovedi că este cu tine chiar acum, sărind. Dacă Dumnezeu este cu tine, El Îți va oferi o aterizare ușoară. Poți să îți pui încrederea în aceasta. Dacă nu, ai putea mai bine să mori, decât să trăiești întrebându-te dacă ești pe cont propriu. Ai nevoie de o minune pentru a dovedi că Tatăl este cu Tine.”
Cum a răspuns Mântuitorul? "De asemenea este scris", a zis Isus: "Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău." (Matei 4:7). La ce se referea Isus mai exact, aici prin „ispitirea lui Dumnezeu”?
Vechiul Testament ne oferă răspunsul. De nenumărate ori Domnul S-a dovedit a fi fidel israeliților. Poporul lui Dumnezeu a primit dovezi vizibile că Domnul lor era cu ei și totuși au căzut în aceeași întrebare, de fiecare dată: „Este Dumnezeu sau nu printre noi?” Dumnezeu numește acest lucru „a-L ispiti”. Isus folosește aceeași expresie în răspunsul Său față de Satana.
Ca și Israelului, Dumnezeu ne-a dat deja un întreg corp de dovezi privind prezența Lui. În primul rând, avem Cuvântul Său care conține multe promisiuni ale apropierii Sale față de noi. În al doilea rând, avem propria noastră istorie personală cu Dumnezeu, care este o mărturie a numeroaselor Sale eliberări din trecut, în viața noastră. În al treilea rând, avem o Biblie plină de martori ai prezenței lui Dumnezeu, din secolele trecute.