„Căci de la cel mai mic până la cel mai mare, toţi sunt lacomi de câştig; de la proroc până la preot, toţi înşală. Sunt daţi de ruşine, căci săvârşesc urâciuni; şi totuşi nu roşesc şi nu ştiu de ruşine. De aceea vor cădea împreună cu cei ce cad, vor fi răsturnaţi, când îi voi pedepsi, zice Domnul.” (Ieremia 6:13,15)
Cei care păstrează neîncetat credința așteaptă o manifestare glorioasă a puterii de înviere a lui Hristos. Numai împreună cu Domnul veți cunoaște lucrările ascunse, iar El vă va uimi, vă va încânta și vă va arăta slava Lui!
Mulți creștini se confruntă cu mari obstacole în viața lor. Poate fi o pierdere a locului de muncă, o căsătorie stresantă, unul din cei dragi să fie bolnav, sau un copil care se luptă cu privire la credință. Însă, indiferent cât de sumbru pot părea lucrurile, Dumnezeu este în centrul vieților celor care-L iubesc și care și-au pus încrederea în El.
Deși este esențial să se înțeleagă principiile care guvernează rugăciunea, simpla înțelegere nu te va duce la un progres. De fapt, absența rugăciunii coexistă adesea împreună cu extinse cunoștințe biblice. Numai Duhul Sfânt ne poate inspira să ne rugăm în mod eficient, iar El folosește diverse mijloace pentru a îndeplini acest scop.
”Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte!” (Ioan 14:27)
„De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus, care a fost credincios Celui ce L-a rânduit, cum şi Moise a fost "credincios în toată casa lui Dumnezeu.” (Evrei 3: 1-2).
David a recunoscut marea milă a lui Dumnezeu când a spus: „Nu ţin în inima mea îndurarea Ta, ci vestesc adevărul Tău şi mântuirea Ta, şi nu ascund bunătatea şi credincioşia Ta în adunarea cea mare.” (Psalm 40:10).
„Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.” (Luca 19:12).
Isus spune pilda unui nobil care le-a încredințat la câțiva dintre slujitorii săi o cantitate egală de bani pentru a-i gestiona cât timp urma să fie plecat într-o călătorie. La întoarcere, stăpânul a solicitat servitorilor o contabilitate pentru a evalua cât de credincioși au fost, fiecare în misiunea sa.
În Numeri 13 și 14, găsim limbajul și definițiile adevăratei credințe și ale necredinței. Cele zece iscoade care fuseseră în țară se întorseseră cu un raport cu privire la ceea ce au văzut. „Iată ce au istorisit lui Moise: "Ne-am dus în ţara în care ne-ai trimis. Cu adevărat, este o ţară în care curge lapte şi miere şi iată-i roadele. Dar poporul care locuieşte în ţara aceasta este puternic, cetăţile sunt întărite şi foarte mari. Ba încă am văzut acolo şi pe fiii lui Anac.” (Numeri 13: 27-28). Așadar, raportul a fost atât pozitiv, cât și negativ.
„Eu - zice Domnul - te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta. Nu fiţi ca un cal sau ca un catâr fără pricepere, pe care-i struneşti cu un frâu şi o zăbală cu care-i legi, ca să nu se apropie de tine.” (Psalmul 32: 8-9).