"Strigați de bucurie către Domnul, toți locuitorii pământului!" (Psalmul 100:1).
"Dar cei neprihăniți se bucură, saltă de bucurie înaintea lui Dumnezeu și nu mai pot de veselie." (Psalmul 68:3).
"Atunci toți cei ce se încred în Tine se vor bucura, se vor înveseli totdeauna, căci Tu îi vei ocroti. Tu vei fi bucuria celor ce iubesc Numele Tău." (Psalmul 5:11) .
Când copiii lui Israel au fost izbăviți din Egipt și au trecut Marea Roșie, credința lor era la un nivel înalt. Ei au cântat, au dansat și au strigat laudele lui Dumnezeu pentru că I-au văzut brațul puternic cu care i-a eliberat. „Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat.
"Îmi vei arăta cărarea vieţii; înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse şi desfătări veşnice în dreapta Ta." (Psalm 16:11).
Creștinii se simt tot mai nesatisfăcuți de starea în care se află lucrurile în lume și în biserică. Acești sfinți spun: "Dumnezeu are ceva mai mult pentru noi! El ne cheamă să-L cunoaștem mai bine și vrem să ascultăm de această chemare." Ei încep să postească și se roage în căutarea lor pentru a ajunge mai profunzi în viața spirituală.
"Mulțumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea aminte pe care o păstrez despre voi. În toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi, cu bucurie, pentru partea pe care o luaţi la Evanghelie, din cea dintâi zi până acum. Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, fiindcă vă port în inima mea, întrucât, atât în lanţurile mele, cât şi în apărarea şi întărirea Evangheliei, voi sunteţi toţi părtaşi aceluiaşi har.
Dumnezeu nu este atât de interesat de ceea ce "facem" noi pentru El, cât în a aduce rod spiritual. Numai prin Duhul Său, care lucrează în noi, se poate forma caracterul evlavios pe care El îl dorește. Luați aminte la rugăciunea lui Pavel față de credincioșii din Colose: „să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu“ (Coloseni 1:10).
"Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijoraţi, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Ajunge zilei necazul ei." (Matei 6: 33-34).
Credința răbdătoare înseamnă predarea tuturor lucrurilor în mâinile lui Dumnezeu. Credința sfântă spune Domnului: "Am încredințat în mâinile Tale toate situațiile și toate grijile. Mă agăț de făgăduința Ta de a lucra – de toată omnisciența și toată puterea - pentru a mă păstra".
"Lepădaţi, dar, orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire; şi, ca nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire" (1 Petru 2: 1-2).
Sentimentele voastre cu siguranță nu vă afectează mântuirea sau relația cu Domnul. Ele pot încerca totuși să vă înșele sau să vă fure pace și bucuria în Hristos; ele vă pot chiar necăji sau acuza. Dar este timpul să recunoașteți că unele sentimente tulburătoare sunt mesaje ale inamicului, destinate să vă ducă într-o stare de disperare și de teamă.
"Să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte." (Evrei 12: 1b). Cuvântul "alergare" sugerează concurența. Poporul lui Dumnezeu se aseamănă cu alergătorii dintr-o cursă lungă, care concurează pentru un premiu - premiul fiind o revelație glorioasă a cunoașterii lui Isus Hristos.
Noi corupem alergarea spre veșnicie când poporul lui Dumnezeu concurează unul împotriva celuilalt pentru succes, prosperitate și recunoaștere. Hristos nu devine altceva decât sponsorul, fiindcă toți alergătorii pretind că se află în competiție în numele Lui.
Ai experimentat vreodată un timp în viața ta când nu ai mai simțit foame pentru lucrurile lui Dumnezeu? Acea pasiune înviorătoare, acel zel ca să-L cunoști? Totul în viața ta a fost atât de confortabil, iar gândurile tale au fost ocupate cu lucruri pământești. Dacă acest lucru este valabil pentru tine, este timpul să privești prin lentila lui Dumnezeu din veșnicie și să cuprinzi o imagine mai mare decât tine.