Când călătoresc în întreaga țară vorbind și evanghelizând, adesea povestesc lucruri care ilustrează lucrarea lui Dumnezeu în cadrul slujirii noastre. Povești despre criminali înrăiţi și lideri de bande care vin la cruciadele noastre cu intenția de a provoca probleme, dar mai apoi ajung sub convingerea Duhului Sfânt și Îi cer lui Dumnezeu iertare. Alteori povestesc despre mărturii ale vindecărilor miraculoase - fizice și spirituale - care au loc.
Dumnezeu a promis poporului Său o odihnă glorioasă care include pacea pentru suflet. Din păcate, prea mulți creștini nu au nici un concept despre ceea ce înseamnă să se odihnească în mântuirea lor. Ei nu posedă pacea pe care toți creștinii o au la dispoziție în Isus Hristos, pacea care îi poate trece biruitori prin orice furtună.
Isus a spus: "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre."(Matei 11:28-30)
"Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care învie morţii." (2 Corinteni 1: 9) Apostolul Pavel a scris acele cuvinte când a atins fundul prăpastiei. El spunea, în esență, că "Domnul m-a adus în situaţia în care orice ajutor omenesc este inutil. Era un loc atât de deznădăjduit că numai Dumnezeul care deţinea puterea de a învia mai putea să mă salveze!"
După ce Adam și Eva au mâncat fructul interzis în Grădina Edenului, ei s-au ascuns de Dumnezeu când L-au auzit umblând în grădină în răcoarea zilei (vezi Geneza 3: 8) Și după ce David a păcătuit cu soția unuia dintre principalii săi războinici și apoi a aranjat ca omul să fie ucis în luptă pentru a se putea căsători cu aceeași femeie, îl vedem pe David închizându-se în sine. El a refuzat să meargă la luptă și s-a ascuns în palat. Şi-a pierdut toată lupta și s-a temut să se înfăţişeze înaintea lui Dumnezeu cu un păcat nemărturisit.
Una dintre lucrările cele mai necesare în Biserica de astăzi este cea a mângâierii - alinarea celorlalți în timpul lor de necaz și suferință. Mulți credincioși pur și simplu nu știu către cine să se îndrepte când sunt în suferinţă.
Versetele din Scriptură care descriu scopul lui Isus pe pământ se găsesc în Luca 4:18-19: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.”
Să îmbătrâneşti în lume este un lucru înspăimântător, dar în Trupul lui Hristos, puterea este dată celor bătrâni - o putere dincolo de orice profeție și viziune. La sfârșitul vieții, oamenii pe care îi iubești, cei mai apropiați ţie și cei pe care Dumnezeu i-a pus sub îngrijirea ta sunt cei mai importanți.
"Dacă trăim în Duhul, să și umblăm în Duhul" (Galateni 5:25) Mulți dintre noi au auzit expresia "A umbla în Duhul" toată viaţa, dar ce înseamnă cu adevărat? Cred că înseamnă o călăuzire incredibilă, clară și decizii clare de asemenea. Duhul Sfânt oferă instrucțiuni absolute, clare și detaliate celor care umblă în El.
Mult cunoscuta pildă a semănătorului este despre răbdare. Nu răbdare față de oameni, ci răbdare față de Dumnezeu. Îți amintești că Isus vorbeşte despre sămânță, nu? Unele au căzut pe marginea drumului; unele au căzut pe stâncă; unele au căzut printre spini. . . iar altele au căzut pe un pământ bun. Să ne uităm la explicația lui Isus.
În trecut, creștinii s-au gândit la eliberare, în principal, ca fiind fizică, dar în curând oamenii vor afla că au nevoie să fie eliberați de frică și teamă. Când va veni timpul, eliberarea va însemna "a avea un cuvânt sigur din cer." Când se întâmplă lucruri îngrozitoare, oamenii vor fi nerăbdători să știe ce va face Dumnezeu în continuare. Ei se vor întoarce în toate direcțiile, dorind să audă vocea unui om care este calm, pașnic, stabil. Aceştia vor striga: "Este judecata lui Dumnezeu? Când se va termina?”