Te confrunți cu o criză crâncenă chiar acum? E posibil să te întrebi: „Ce trebuie să fac când sunt adus într-o asemenea situație disperată? Ce ar trebui să fac când totul pare fără speranță — când nu mai am încotro să mă duc sau nu am nici scăpare vizibilă? Ce se întâmplă când sunt copleșit de frică pentru că totul se prăbușește în jurul meu și eu nu am răspunsuri pentru problemele mele, nimeni nu îmi spune cum să ies din necazul meu?”

Citim în Exodul capitolul 14 că Dumnezeu le-a spus copiilor lui Israel să îți așeze tabăra „înainte de Pi-Hahirot, între Migdol și mare” (Exod 14:2). Această locație era situată între două trecători montane având marea de cea de-a treia latură. Singura cale posibilă de scăpare era înapoi în deșert — și aceea era blocată de către armata lui faraon, care se apropia.

În momente de criză vrem să luăm măsuri și să rezolvăm situația. Este împotriva naturii noastre să stăm liniștiți și să așteptăm; de fapt, a aștepta neclintit ca Dumnezeu să acționeze este probabil cel mai dificil lucru în umblarea creștină. Chiar și credincioșii devotați uneori întră în panică atunci când Domnul nu intră în acțiune repede, și ei deseori strigă plini de disperare, „Doamne, fă ceva!”

Ai fost vreodată într-o călătorie cu mașina și după ce ai condus sute de mile, vezi un semn care indică doar treizeci de mile până la destinația ta? Ai crede că acele câteva mile din final vor trece repede dar se pare că trec extrem de încet. Ultima parte a călătoriei poate fi cea mai grea.

Același lucru poate fi spus despre credința noastră în timpul circumstanțelor dificile. Tatăl meu mi-a spus cândva: „Fiule, când simți că ai vrea să renunți, când simți că viața ta a pierdut direcția și nu îl mai auzi pe Dumnezeu, nu te da bătut. Acea ultimă parte este cea mai grea.”

Pentru a fi în stare să urmăm pe Duhul Sfânt și să fim sensibili la toate ocolișurile Lui, noi trebuie să avem întâi de toate o inimă deschisă, înclinată spre rugăciune care stă legată de Dumnezeu. Isus este cel mai mare exemplu al nostru în acest aspect.

Era noaptea dinaintea răstignirii lui Hristos. Isus Și-a adunat ucenicii în camera de sus pentru a-i pregătii pentru plecarea Sa de pe pământ. După ce împreună au luat parte la cină, Domnul a luat un ștergar și a început să spele picioarele bărbaților prezenți.

În seara aceea, Isus a spus acestor urmași devotați că El urma să fie „înălțat” (însemnând crucificat) de mâinile oamenilor nelegiuiți. Când El le-a spus acest lucru, Isus îi avertiza în privința a ceea ce urma să se întâmple.

„Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte” (Ioan 14:27).

La cruce, îndurarea și pacea a luat chipul lui Isus Hristos. De-a lungul istoriei, pacea a fost promisă ori de câte ori un copil al lui Dumnezeu s-a încrezut pe deplin în puterea purificatoare și vindecătoare a sângelui lui Hristos. Este pacea lui Hristos Însuși, acea pace care guvernează paradisul.

Cuvintele apostolului Pavel pe această temă au menirea să ajute pe fiecare credincios să aplice acest adevăr în umblarea personală.

„Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte.” Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl?” (Evrei 12:6-7).

Niciodată nu ești iubit mai mult decât atunci când ești disciplinat sau corectat de către Domnul. De fapt, întregul proces de disciplinare este legat în întregime de dorința lui Dumnezeu pentru tine. Totul are menirea de a te scufunda în cunoașterea și slava Lui Însuși. Și adu-ți aminte, Dumnezeu nu pedepsește pe copiii Săi cu mânie.

Scena de pe dealul Golgotei nu arăta a victorie. Dar în acea zi avea loc ceva de care Satan nu era conștient. Era ceva ce el nu va înțelege niciodată despre binecuvântatul nostru Salvator. Mă refer la mila de nepătruns a lui Dumnezeu în Hristos!

Ceva incredibil se întâmplă când o persoană primește pe Isus ca Domn în viața lui. Odată ce ei părăsesc lumea și încep a-L urma pe El, ei sunt legați pentru totdeauna de Domnul cu funii de dragoste ce nu se pot rupe. Luați aminte la ce a spus Pavel despre această îndurare atât de profundă, și imposibil de pătruns.

Cu toții avem distragerile noastre, dar să fim sinceri — bărbații sunt cei mai răi când vine vorba de sport. Nu mă refer la a juca diferite sporturi — ceea ce de fapt ar fi bine pentru mulți telespectatori înrăiți — ci doar a fi la curent cu știrile din sport. Telefoanele inteligente și aplicația ESPN au făcut din soții, odată atenți, în niște oameni cu ochii lipiți de ecrane. Tot ce e necesar să facă un tip este să apese în mod silențios butonul „refresh”- reîmprospătare și zeci de scoruri ale meciurilor vor fi actualizate imediat.