Satan are o strategie de a înșela pe credincioși și să îi facă să pună la îndoială credincioșia lui Dumnezeu de a răspunde rugăciunilor. El ar vrea ca noi să credem că Dumnezeu Și-a astupat urechile la strigătele noastre și ne-a lăsat pe noi să ne rezolvăm lucrurile pe cont propriu.

O mare tragedie în Biserica de astăzi este că foarte puțini cred în puterea și eficiența rugăciunii. Fără a avea intenția de a huli, mulțimi de oameni din poporul lui Dumnezeu sunt auziți că se plâng:

Iosafat, regele lui Iuda, se întorcea acasă de la întâlnirea cu Ahab, regele rău al Israelului. Domnul a trimis un profet să îl întâlnească spunându-i aceste cuvinte aspre: „Iehu, fiul prorocului Hanani, i-a ieşit înainte şi a zis împăratului Iosafat: „Cum de ai ajutat tu pe cel rău şi ai iubit pe cei ce urăsc pe Domnul? Din pricina aceasta este mâniat Domnul pe tine” (2 Cronici 19:2).

„Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă” (Matei 11:28).

Mulți se gândesc că Isus, în acest verset, face o invitație mulțimilor de oameni răniți, dar aceasta este mult mai mult decât o invitație. El ne spune — ne poruncește, de fapt, să venim la El pentru că El singur poate oferi odihna de care sufletele noastre au nevoie.

Isus a confruntat biserica din Laodicea, aceasta reprezintă Biserica din vremurile din urmă. El i-a dat o avertizare care se întinde peste secole pentru a ne vorbi mie și ție astăzi: „Dacă nu te pocăiești, Eu te voi vărsa din gura Mea” (vezi Apocalipsa 3:16). Cât de uluitoare cuvintele acestea!

Idolatrii trăiesc în înșelăciune — crezând că o minciună este adevărul!

„Căci orice om din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc pentru o vreme în Israel, care s-a depărtat de Mine, care îşi poartă idolii în inima lui şi nu-şi ia privirile de la ceea ce l-a făcut să cadă în nelegiuirea lui, dacă va veni să vorbească unui proroc ca să Mă întrebe prin el, Eu, Domnul, prin Mine Însumi îi voi răspunde ” (Ezechiel 14:7).

„Îşi vor purta astfel păcatul lor şi pedeapsa prorocului va fi la fel cu pedeapsa celui ce întreabă, ca să nu se mai rătăcească de la Mine casa lui Israel...... Atunci vor fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul lor, zice Domnul, Dumnezeu” (Ezechiel 14:10-11)

Dumnezeu ne vorbește în termeni tandri: „Orice este necesar pentru a vă smulge de la idolii voștri, Eu voi aduce la îndeplinire. Te voi atrage cu dragoste spre Mine, dar dacă aceasta nu va merge, Eu voi aduce pedeapsa necesară.”

În biserica primului veac din Ierusalim, văduvele de origine greacă era neglijate în rutina zilnică de distribuire a alimentelor. Ele au căutat ajutor apelând la conducătorii bisericii dar ei nu au simțit că e corect să renunțe la timpul lor de rugăciune și studiul Cuvântului lui Dumnezeu pentru a supraveghea aceste sarcini administrative.

„Degeaba dar mi-am curățat eu inima și mi-am spălat mâinile în nevinovăție” (Psalmul 73:13).

Scriitorul acestui psalm, Asaf, era confuz din cauza suferințelor sale, mai ales când se uita la viața ușoară a oamenilor nelegiuiți din jurul său. El aproape a alunecat într-o groapă a necredinței, gata să-l acuze pe Dumnezeu că l-a părăsit, că era indiferent. De fapt, era cât pe ce să renunțe la luptă de tot.

„Măgăriţele lui Chis, tatăl lui Saul, s-au rătăcit” (1 Samuel 9:3).

În Cuvântul lui Dumnezeu, relatările despre lucruri pierdute indică spre inima Tatălui pentru cei pierduți. Dumnezeu vrea ca poporul Lui să dorească să iasă și să salveze ce este pierdut, și acest lucru vedem că se întâmplă în această istorioară.

În ultimii câțiva ani Dumnezeu mi-a dat o viziune pentru viitor. El mi-a arătat un timp când Duhul Sfânt se va manifesta în liniștea nopții și va cerceta pe copiii noștri așa cum nu a mai făcut-o niciodată până acum. Ei vor fi precum băiețelul Samuel din Biblie care a alergat la preotul Eli pentru că nu știa a cui voce îi vorbea în noapte (vezi 1 Samuel 3). Am văzut cum acești copii vor alerga înfricoșați în dormitorul părinților lor în timpul nopții, nedându-și seama că Dumnezeu Însuși le vorbește.