„Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari”(1 Corinteni 1:27).

Când Moise cobora de pe munte purtând Cele Zece Porunci în mâinile sale, a auzit poporul strigând și i-a văzut dansând și chefuind.

„Moise a văzut că poporul era fără frâu [versiunea KJV- dezbrăcat/nud, n.tr.], căci Aaron îl făcuse să fie fără frâu, spre batjocura vrăjmașilor săi...”(Exod 32:25). Cuvântul ebraic folosit aici pentru „fără frâu” [cât și pentru nud, n.tr.] este para, ceea ce înseamnă, ”a (se) relaxa, expune, a respinge orice constrângere.” De asemenea sugerează ”un nou început”.

Dacă simți că Dumnezeu vorbește inimii tale despre ceva ce El a pregătit pentru tine — poate o umblare cum nu ai mai cunoscut vreodată sau împlinirea unei promisiuni de multă vreme — pot să îți spun cu autoritate: „Pregătește-te să îți cercetezi inima.”

Prima mea carte, „Fugi, băiete, fugi”, este istoria lucrării lui Dumnezeu cu m-a salvat dintr-o viață de ură și violență din bandele de stradă din New York. Cartea a continuat să se vândă bine, slujind mereu celor din societatea noastră care sunt cei mai îndurerați și lipsiți de ajutor.

Biblia aduce referiri cu privire la eforturile noastre de a-I face pe plac lui Dumnezeu în firea noastră pământească: „pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu” (Romani 10:3). Încercând să ne stabilim propria noastră neprihănire este de fapt firea noastră pământească la lucru!

Cu toți putem spune: „ Sunt răscumpărat prin sângele Salvatorului meu, dar nu am ajuns încă.” Cântăm și strigăm laude Dumnezeului nostru și totuși mulți dintre noi încă mai continuă să se chinuie să îi placă lui Dumnezeu.

 Ai putea câștiga o biruință ocazională și te poți simți atât de bine în legătură cu aceasta. Îți spui: „Am reușit. Am știut că dacă îmi voi pune toată inima și mintea în această problemă, voi  obține victoria.” Tendința ta este să te simți mândru în legătură cu ceea ce tu ai făcut, iar apoi să umbli judecând pe ceilalți care nu sunt victorioși.

Când Satan încearcă să te convingă că tu nu ești vrednic să umbli cu Domnul și să Îl slujești, știi că acest lucru nu este adevărat.  Cu toate acestea, cu greu reușești să fii încredințat pe deplin că El te-a făcut curat și potrivit pentru a sta drept în fața Lui și a-L sluji cu credincioșie. Dar Cuvântul lui Dumnezeu spune că El a făcut acest lucru!

Cine îți spune că ești nedemn, nu ești bun, inutil, neutilizabil pentru Dumnezeu? Cine tot îți aduce în minte că ești slab, neajutorat, un eșec total?  Și cine îți tot spune că niciodată nu vei fi la înălțimea standardului lui Dumnezeu?

Cine spune membrilor din echipe de închinare că ei nu sunt vrednici să cânte laude în casa lui Dumnezeu sau instrumentiștilor că nu sunt vrednici să cânte la instrumente în închinare? Cine spune ușierilor, bătrânilor bisericii, învățătorilor de școală duminicală, voluntarilor, oamenilor din audiență că sunt nevrednici?

Dumnezeu  a spus lui Moise când copiii lui Israel erau în Egipt: „Spune copiilor lui Israel să se întoarcă şi să tăbărască înaintea Pi-Hahirotului, între Migdol şi mare, faţă în faţă cu Baal-Ţefon: în dreptul locului acestuia să tăbărâți, lângă mare” (Exod 14:1-2). Dumnezeu anunța că El îi va duce într-un loc nou.

Dumnezeu i-a călăuzit prin locuri foarte stâncoase și cum îi conducea El, ei puteau vedea Marea Roșie în depărtare. Dar cum au ajuns pe malul mării, și-au dat seama că erau blocați într-un loc foarte strâmt cu stânci de o parte și apă de cealaltă parte.

În Vechiul Testament, unde nu era apă, nu era viață. Oamenii mureau din cauza secetei. În același fel, dacă apa vie a Duhului nu curge în duhul nostru, noi și bisericile noastre vom avea doar absența vieții spirituale și puțină vitalitate. Exact ca în deșertul Mojave, fără apă este egal cu fără viață, fără creștere, fără roade. Putem merge regulat la biserică și putem avea doctrina perfectă, dar fără viața Duhului Sfânt să dea apă, noi ne vom ofili și muri.