„Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu; și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.“ (2 Corinteni 10:4-5)

Chiar acum, puterile de întuneric ale lui Satan pretutindeni în lume se bucură. Aceste forțe demonice s-au infiltrat în locuri înalte ale puterii umane: mass-media, birouri politice, instanțe. Se întâmplă chiar și în confesiuni religioase.

„Moise și-a întins mâna spre mare. Și Domnul a pus marea în mișcare printr-un vânt dinspre răsărit, care a suflat cu putere toată noaptea; el a uscat marea, și apele s-au despărțit în două. Copiii lui Israel au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, și apele stăteau ca un zid la dreapta și la stânga lor.” ( Exod 14:21-22)

„Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii!” (Isaia 24:1). Profetul Isaia ne avertizează că în ultimele zile Dumnezeu va „schimba lucrurile radical”. Conform acestei profeții, judecata va veni deodată pe pământ și va schimba totul într-o singură oră. În această perioadă scurtă, întreaga lume va asista la distrugerea rapidă a unui oraș și a unei națiuni, iar lumea nu va fi niciodată aceeași.

Toți greșim și vom continua să greșim. Dar mulți din Trupul lui Hristos se gândesc la ei înșiși ca la eșecuri totale, în toate aspectele. Simt că nu pot face sau spune ceva corect și se condamnă în mod repetat.

Isus făcea minuni uimitoare! El a alungat o legiune de demoni dintr-un posedat, o femeie a fost vindecată instantaneu de o hemoragie care o afectase de ani de zile; o fetiță de doisprezece ani, fata unui conducător evreu, a fost înviată din morți. Ori de câte ori Isus a făcut astfel de lucrări mărețe, a spus celor au fost eliberați: „Credința ta te-a vindecat!“ (Marcu 5:34; 10:52; Luca 07:50; 08:48; 17:19 și 18:42).

„Domnul este milostiv și plin de îndurare, îndelung răbdător și plin de bunătate. Domnul este bun față de toți și îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui.“ (Psalmul 145:8-9)

Dacă v-aș întreba dacă sunteți o persoană miloasă, probabil că mi-ați răspunde: „Cred că sunt milos. Cât îmi stă în putință, simpatizez cu cei care suferă. Încerc să ajut pe alții și când oamenii mă rănesc, îi iert și nu le țin pică.”

„Împărăteasa de la miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și-l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.” (Matei 12:42)

În Ioan 14, Isus ne spune că a sosit vremea pentru noi să ne cunoaștem poziția noastră cerească în El. El le-a explicat ucenicilor: „pentru că Eu trăiesc, și voi veți trăi. În ziua aceea, veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteți în Mine și că Eu sunt în voi.” (Ioan 14: 19-20). Noi acum trăim în „acea zi” despre care Isus vorbea. Pe scurt, trebuie să putem înțelege poziția noastră cerească în Hristos.

Deși putem fi eliberați de condamnare, nu vom fi niciodată total eliberați de bătăliile la nivel de gânduri. După cum subliniază Pavel, acest lucru este natura lumii spirituale în care trăim: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.” (Efeseni 6:12)

Unde este cerul? Ce vom face când vom ajunge acolo? Ei bine, nu știm unde este cerul, dar știm că va fi un nou cer, precum și un pământ nou.

În cer vom învăța lucruri care pur și simplu nu pot fi cuprinse de mintea umană aici, pe pământ. Vom avea acces la gândul lui Hristos Însuși, care este nelimitat. Și ne va învăța, fără îndoială, despre toate lucrurile.