Porunca lui Dumnezeu de a ne iubi dușmanii poate părea o medicament amar și dezgustător. Precum uleiul de ricin ce a trebuit să înghit în tinerețea mea, deși este un medicament care aduce vindecare.

Isus afirmă foarte clar: „Ați auzit că s-a zis: "Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău." Dar Eu vă spun: iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc!” (Matei 5: 43-44).

Unii credincioși au fost mântuiți în urmă cu mulți ani, alții în urmă cu numai un an, iar unii poate în urmă cu numai câteva luni sau săptămâni. A fi mântuit din păcate este un lucru minunat!

Totuși, pentru a fi un soldat bun în slujba Domnului nostru Isus Hristos, nu este suficient doar a fi salvat. Trebuie să fii botezat cu Duhul Sfânt.

Cu toții înțelegem că Isus ne-a dat marea misiune: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28:19-20)

Se pare că avem o înclinație, din umanismul nostru, de a ne concentra asupra problemelor. Uneori, pe bună dreptate, pentru că putem întâmpina deseori provocări imense și copleșitoare.

Mulți dintre voi vă confruntați cu lucruri incredibile. În slujirea noastră de la World Challenge, primim mii de scrisori și e-mailuri în care oamenii își revarsă inimile în rugăciuni și cereri. Am citit unele dintre acestea în ultima vreme. Sincer, este șocant ceea ce trăiesc mulți oameni: dependență de droguri, alcoolism, infidelitate, relații rupte, probleme financiare. Lista continuă iar și iar.

Ați auzit de Forțele Speciale ale Armatei Statelor Unite, o trupă de soldați foarte pregătiți din cadrul unei armate, o echipă de elită formată din soldați dedicați. Forțele Speciale sunt alcătuite în totalitate de voluntari, luptători care au fost observați și aleși de superiorii lor.

Revendicarea puterii care este în Numele lui Hristos nu este un adevăr teologic complicat și ascuns. Sunt cărți în biblioteca mea care sunt scrise exclusiv pe tema Numelui lui Isus. Autorii le-au scris pentru a-i ajuta pe credincioși să înțeleagă implicațiile profunde ascunse în Numele lui Hristos, dar cele mai multe din aceste cărți sunt atât de ”profunde” încât trec chiar dincolo de înțelegerea cititorilor.

Pavel i-a avertizat pe creștinii din Efes astfel: „Să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură” (Efeseni 4:14). Poate că te gândești: „Acest verset nu mi se aplică. Temelia mea este solidă din punct de vedere biblic. Nu sunt atras de toate scamatoriile ușuratice la modă ale noii evanghelii care îi distrag pe oameni de la Hristos. Sunt înrădăcinat și cu fundamente adânci în Cuvântul lui Dumnezeu.”

Când a fost scrisă cartea Daniel, Israel se afla în robie, în Babilon. În capitolul șase, după o perioadă lungă de slujire, Daniel ajunsese la optzeci de ani.

Regele Dariu l-a avansat pe Daniel la funcția cea mai înaltă din țară. El devenise unul dintre cele trei căpetenii, care stăpâneau peste mai marii și dregătorii a 120 de provincii. Dariu l-a favorizat pe Daniel față de ceilalți doi dregători prin faptul că l-a însărcinat să formeze politica guvernamentală și să-i instruiască pe toți dregătorii de la curte și pe intelectuali (vezi Daniel 6:3).

Cum ai putea schimba viitorul destrămat, plin de probleme al familiei tale? Căminul tău are în spate un trecut în diverse dependențe? Cum poți face față unei „moșteniri” de familie plină de abuz, greutăți, despărțire, conflicte care duc la separare? Cum poate ajunge o familie la schimbare?

„Căci Tu ești nădejdea mea, Doamne Dumnezeule! În Tine mă încred din tinerețea mea. Pe Tine mă sprijin, din pântecele mamei mele. Tu ești binefăcătorul meu încă din pântecele mamei; pe Tine Te laud fără încetare. Pentru mulți am ajuns ca un semn; Tu ești scăparea mea cea tare. Gura mi s-a umplut de laudele Tale și-n fiecare zi declar splendoarea Ta! Nu mă lepăda la vremea bătrâneții; nu mă părăsi când mi se duc puterile!” (Psalmul 71:5-9)