Citeam recent povestea unei familii din Madrid, Spania. Tatăl avusese o discuție aprinsă cu băiatul său adolescent. În relația lor se contraziceau tot timpul, apoi băiatul spunea lucruri cu adevărat îngrozitoare și lua anumite decizii pentru a nu-l mai putea ține în gospodărie. Într-un ultim moment, tatăl a încercat să-l implore să rămână, însă el nu a vrut.

„Binecuvântează suflete, pe Domnul și nu uita niciuna din binefacerile Lui! El îți iartă toate fărădelegile tale, El îți vindecă toate bolile tale; El îți izbăvește viața din groapă, El te încununează cu bunătate și îndurare; El Și-a făcut cunoscute căile Sale lui Moise și lucrările Sale, copiilor lui Israel.”  (Psalmul 103: 2-4,7)

Cred în vindecare. Cred în suferință. Cred în „vindecarea în mijlocul necazurilor”. Orice suferință care mă împiedică să mă rătăcesc, care mă conduce mai adânc în Cuvântul lui Dumnezeu, aduce vindecare. Așa cum spune Psalmul 119:67 – „Până ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc cuvântul Tău.”  Cea mai mare măsură de har a puterii vindecătoare a lui Dumnezeu la nivel spiritual și fizic poate fi cea a necazurilor.

Vreau să vorbesc cu tine despre cuvântul „neclintit”. Acesta înseamnă ceva care nu poate fi diminuat în intensitate sau efort, care nu acceptă compromisuri. A fi neclintit înseamnă a rămâne la traiectoria stabilită și a nu fi convins de argumente.

„Ezechia a izbutit în toate lucrările lui. Însă, când au trimis căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea care avusese loc în țară, Dumnezeu l-a părăsit ca să-l încerce, pentru ca să cunoască tot ce era în inima lui.” (2 Cronici 32: 30-31)

În ultimele luni, am citit multe scrisori jalnice ale credincioșilor care sunt încă legați de obiceiuri păcătoase. Mulțimi creștini se luptă și îmi scriu: „Nu mă pot opri din jocurile de noroc ... Sunt în ghearele unei dependențe de alcool ... Am o aventură și nu o pot rupe ... Sunt robit de pornografie.” Scrisoare după scrisoare, acești oameni îmi spun același lucru: „Eu iubesc pe Isus și L-am rugat pe Dumnezeu să mă elibereze. M-am rugat, am plâns și am căutat sfaturi evlavioase. Dar nu mă pot elibera. Ce aș putea sa fac?”

În Deuteronom 6 capitolul începe cu o rugăciune foarte importantă pe care Moise i-a învățat pe israeliți: „Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta.” (Deuteronom 6: 4-5)

În capitolele 14, 15 și 16 din Judecători, ni se arată cum și-a trăit Samson viața. Acum știa că a fost pus deoparte de Dumnezeu pentru o lucrare specifică. Modul în care a trăit arată însă că a avut probleme cu caracterul său.

Când deschidem biblia la Evrei, vedem: „Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel și de proroci – prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor” (Evrei 11: 32-33).

Când Domnul Își are locuința în noi, El aduce cu Sine toată puterea și resursele Sale. Dintr-o dată, omul nostru lăuntric are acces la puterea, înțelepciunea, adevărul, pacea lui Dumnezeu, tot ceea ce avem nevoie pentru a trăi în biruință. Nu trebuie să strigăm la El să coboare la noi din cer. El este deja în noi. Pavel ne spune cât de puternici suntem în Hristos.