Isus ne cheamă la un mod de viață în care să nu ne preocupăm de ziua de mâine, care pune în întregime viitorul în mâinile Sale: „Nu vă îngrijorați, dar, zicând: "Ce vom mânca?" sau: "Ce vom bea?" sau: "Cu ce ne vom îmbrăca?" Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijorați, dar, de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.” (Matei 6: 31-34)

În călătoriile mele în jurul lumii am asistat la un „tsunami spiritual” al răului în creștere. Denominații întregi au fost prinse în valurile acestui tsunami, lăsând în urma lor ruine de apatie. Biblia ne avertizează clar că este posibil ca devotați credincioși să se îndepărteze de Hristos.

Odată, un pastor prieten de-al meu a călătorit în Wyoming pentru a face snow-mobiling împreună cu doi dintre prietenii săi. Au plecat înapoi în țară și a trecut un timp lung până când au început să-și dea seama că toate reperele lor nu erau vizibile. Nu aveau semnal GPS și nici busolă.

Acum nu erau în situația în care să fie rătăciți până când vor găsi un drum, una sau două ore mai târziu. Acesta era felul de rătăcire în care petreci noaptea înghesuit într-un snowmobil fără benzină. Era felul de situație în care trebuie să fie trimise elicoptere care să te salveze din rătăcire.

Slavă Domnului că focul Duhului Sfânt ne aduce lumină – lucru de care avem o nevoie disperată într-o lume plină de decizii dificile și de pericole ascunse. Duhul ne luminează viețile și alegerile, astfel încât putem vedea calea pe care să mergem și putem știi ce să evităm. Cu toate acestea, tot mai des, nu căutăm călăuzirea Duhului Sfânt atunci când luăm decizii importante.

Dumnezeu ne-a dat o promisiune de fier pentru viața pe acest pământ. El spune că atunci când dușmanul nostru încearcă să vină asupra noastră „poporul Meu va cunoaște Numele Meu; de aceea va ști în ziua aceea că Eu vorbesc și zic: Iată-Mă!” (Isaia 52:6) Cu alte cuvinte, Dumnezeu spune: „Când vei fi în cea mai întunecată încercare a ta, voi veni și îți voi spune un cuvânt. Mă vei auzi spunând: „Eu sunt Isus, Mântuitorul tău! Nu-ți fie teamă!”

Apostolul Petru ne spune: „Căci dacă n-a cruțat Dumnezeu ... lumea veche, ci a scăpat pe Noe, ... când a trimis potopul peste o lume de nelegiuiți; dacă a osândit El la pieire şi a prefăcut în cenușă cetățile Sodoma și Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire, dacă a scăpat pe neprihănitul Lot, ... înseamnă că Domnul știe să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici și să păstreze pe cei nelegiuiți, ca să fie pedepsiți în ziua judecății.” (2 Petru 2: 4-9)

În 1958, mi s-a rupt inima printr-o știre privind șapte băieți adolescenți care au fost judecați pentru uciderea unui băiat invalid. Duhul Sfânt s-a agitat atât de puternic în mine, încât m-am simțit condus să merg la tribunalul din New York unde avea loc procesul și am intrat în sala de judecată convins că Duhul m-a îndemnat să încerc să vorbesc cu acei tineri.

Când i-am cerut Duhului Sfânt să-mi arate cum să mă feresc de neglijență, El m-a determinat să iau în considerare clătinarea lui Petru și reînnoirea lui. Acest om l-a negat pe Hristos, chiar cu blesteme, spunând acuzatorului său: „Nu-L cunosc!”

Da, poate că Îl iubești pe Dumnezeu și Îl cauți, dar nu este suficient. Adevărata victorie în Hristos nu este că L-ai căutat pe Dumnezeu, ci mai degrabă că El te-a căutat pe tine. El a venit după tine. El te-a urmărit.

La un moment dat, în umblarea noastră ca și creștini, atingem ceea ce se poate numi „linia ascultării”. Aceasta este atunci când cineva este determinat în inima sa să meargă până la capăt cu Domnul. Atunci când își dă seama că nimic din lumea aceasta nu îl poate opri și se hotărăște să asculte Cuvântul lui Dumnezeu în toate privințele și cu orice preț.